Fiecare persoana in parte este de o natura diferita. De fapt punctul comun este acela ca suntem structurat la fel insa ne diferentiaza modul in care reactionam sub presiunea unor lucruri si nu numai. Spre exemplu unii au o capacitate mai mare de a invata, de a memora rapid. O alta diferenta este toleranta la durere. De ce unii suporta mai bine durerea si pentru altii si cel mai mic deranj sau disconfort este greu de suportat? Se pare ca structura creierului este cea care dicteaza din acest punct de vedere.
Cercetarile in acest sens arata conform unui studiu recent ca nivelul de materie cenusie este cel care face o nota de diferentiere intre nivelul de toleranta la durere. Cu alte cuvinte conform cercetatorilor se pare ca acele persoane care percep durerea mai intens au mai putina materie cenusie in zonele importante ale creierului, acele zone de importanta maxima cand vine vorba de memorare si studiu. Este vorba de cortexul posterior cingulat si precuneusul.
In ceea ce priveste cortexul parietal posterior aceasta zona a creierului este responsabila de atentie si gradul de concentrare. Si de aici totul devine si mai logic: atata vreme cat poti sa iti gasesti concetrarea maxima asupra unui lucru poti oricand sa „izolezi” efectele neplacute, cu alte cuvinte sa iti iei gandul de la durere.
Dincolo de intensitatea durerii si cat de bine o poate suporta o persoana nu este de neglijat nici timpul, cat de mult dureaza aceasta senzatie. Din acest punct de vedere se pare ca materia alba este cea care dicteaza. In functie de cantitatea acesteia se stabileste pentru fiecare in parte cat de mult dureaza durerea si implicit evolutia acesteia de la durere simpla la cea cronica.
Daca pana acum stiam despre creier ca este cel care face o diferenta clara in gradul de inteligenta se pare ca nu este singurul aspect care face nota discordanta intre oameni.
admin