Se stie ca este in natura umana sa iubim mancarea. Ceea ce nu se stie este faptul ca industria alimentara prezinta un interes sporit in a abuza de aceasta iubire. Aprozarul din cartierul tau nu este nu nimic diferit, La fel si supermarket-urile. Daca te simti rau dupa ce ai luat o masa la un restaurant, probabil ca vei face reclamatie si vei da de stire tuturor persoanelor pe care le cunosti, insa daca te vei simti rau dupa ce ai mancat ceva acasa, vei tine pentru tine. Pana la urma ce ai putea face, sa dai vina pe supermarket-ul care iti furnizeaza doar produse proaspete? Nicicum.
Adevarul este ca ar trebui sa dai vina pe el. Un lucru pe care nu-l stiai despre magazinele mari este acela ca schimba datele de expirare ale produselor si culmea, o fac in mod legal. Timpul necesar pentru ca o mancare sa se strice nu este cunoscut cu precizie si nu exista nici o certitudine ca dupa expirarea termenului limita, alimentul respectiv va experimenta o alterare completa. De fapt, este o sansa de 50% daca mancatul acelui pui stricat se va concluziona intr-o indigestie puternica sau nu va avea deloc vreun efect. Insa, data corecta a expirarii ar trebui sa va dea posibilitatea de a avea o decizie.
Problema este ca data mentionata pe ambalaj nu inseamna nimic, vanzatorii de alimente intelegand foarte bine conceptul de „noroc” in toata treaba asta. Asadar, acestia pot sa-ti vanda orice lucru atata timp cat acesta nu si-a schimbat vizibil culoarea sau mirosul. Nu ma refer aici la folosirea unui produs cu o zi sau doua in plus dupa data expirarii, ci la folosirea acestuia chiar la 10 zile sau mai mult dupa expirare, prin lipirea etichetelor noi peste cele vechi. Si sa nu mai vorbim despre faptul ca, odata ce un produs a inceput sa „expire cu adevarat”, acesta poate fi foarte usor reciclat.
admin