Distrugerea unei mari parti a flotei militare franceze care participa la razboiul Crimeei (1854-1856), de catre o furtuna starnita in Marea Neagra a determinat guvernul Frantei sa-l insarcineze pe astronomul Verrier cu elaborarea unei metode de prevedere a timpului.
In anul 1873 la Viena se desfasoara primul Congres meteorologic International acum infiintandu-se O.M.I. (Organizatia Meteorologica Internationala).
Acumularea unui volum important de date sistematice, comparabile intre ele, concomitent cu rezolvarea si explicarea unor legi noi (legea lui Dove privitoare la rotirea vantului in cicloni si anticicloni, legea lui Buys-Ballot privind dependenta vantului de distributia orizontala a presiunii -1860), realizarea de catre Fitz-Roy, a primelor harti meteorologice, aparitia si dezvoltarea metodei sinoptice in cercetarea proceselor atmosferice, vor pune bazele meteorologiei sinoptice.
Tot in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, prin aplicarea in cercetarea proceselor si fenomenelor atmosferice a noilor cuceriri ale hidrodinamicii si termodinamicii incepe sa se contureze meteorologia dinamica. Atunci, o serie de cercetatori ca V.Ferrel in S.U.A., J.Hannin in Austria, Wladimir Köppen in Germania, Aleksandr Ivanovich Voeikov in Rusia etc., prezinta cercetarea proceselor atmosferice in interactiune cu conditiile geografice generale.
In anul 1888 in S.U.A. a functionat prima masina de calcul. Meteorologia a fost dotata intotdeauna cu cele mai puternice calculatoare existente la data respectiva. Dupa primul razboi mondial apare un nou avant al dezvoltarii meteorologiei datorat necesitatilor aviatiei, iar datele meteorologice incep sa fie transmise si colectate prin radio.
In prima jumatate a secolului XX, meteorologia dinamica inregistreaza succese importante datorate mai ales cercetarilor intreprinse de L. si V. Bjerknes (Norvegia), M. Margnfes (Austria), A. A. Fridman in Rusia si K.G. Rossby in Suedia.
Meteorologia sinoptica se dezvolta prin contributia unor cercetatori ca G. Fikker (Austria), V. Bjerknes si H. Solberg (Norvegia – cu elaborarea in 1922 a teoriei ciclogenezei), B.P. Multanovski si N.L. Taborovski (Rusia) etc.
Aerologia cunoaste de asemenea progrese notabile, printre acestea se numara descoperirea stratosferei (1902) de catre Teisserenc de Bort, inventarea radiosondei de catre P. A. Molceanov, J. Lugeon si H. Lange etc.